16 feb. 2010

intai de toate a fost lenea...

Din ciclul 'am 3 luni sa termin o munca ce presupune 6 ani... ce naiba fac 2 luni in timpul asta ?!' si cum lumea se indreapta cu pasi mici dar siguri spre 'Idiocracy' - filmul documentar, ca sigur nu e comedie - haideti sa haidem intr-o incursiune in necunoscutul care salasluieste la mansarda corpului nostru.

Orice problema posibila de pe lumea asta poate fi rezolvata in 2 moduri: printr-o solutie muncitoreasca ("noi muncim, nu gandim", "de munca nu ne e frica ca stim sa ne ferim la timp", etc.) sau printr-o solutie inteligenta (cunoscuta si sub numele de 'eleganta' prin anumite regiuni ale minunatei noastre republici).

Inteligenta s-a nascut din lene. Spre exemplu, de cate ori ati mai adunat numarul 3 de 4 ori pe foaie dupa ce ati descoperit tabla inmultirii? Imi este absolut clar ca omul care s-a gandit prima oara la inventia asta (tabla inmultirii) era un om rapus de lene. Totusi solutia ramane inteligenta (a gasit pattern-ul, a construit algortimul, etc.).

Solutia inteligenta se poate traduce prin: 'mi-e asa lene sa pun mana sa muncesc 10 zile la asta... cum as putea face sa termin mai repede, asa, in vro' 2 zile ca sa fac dupa aia ce imi place?'.

Daca 'ceea ce imi place' sa fac 'dupa aia' este in acelasi domeniu cu 'cele 10 zile de munca' se numeste pasiune.

Daca ceea 'ce imi place' e total pe langa domeniul in care trebuie sa prestez acele '10 zile' atunci se numeste sictir.

Lenea combinata cu pasiunea naste Einstein-i. Sictirul combinat cu lene, in schimb, naste romani.

Pasiunea intervine in momentul in care ai o cutie cu bomboane si, normal, nu vrei sa o 'rezolvi' cat mai repede. Ai vrea, din contra, sa tina cat mai mult. Acesta este, de exemplu, momentul in care, indiferent de lenea care te defineste, vei alege de fiecare data solutia muncitoreasca. Nu te vei gandi niciodata cum sa 'dai factor comun' la bomboane, cum sa le 'imparti', cum sa bagi de-o derivata/integrala cu ele ca sa rezolvi mai repede treaba, ci vei aborda problema apeland la solutia muncitoreasca: una cate una, una cate una, una cate una...

Lenea nu intervine in timpul consumului de bomboane, ci in momentul in care vei vrea sa deschizi celofanul care inveleste aceasta cutie cu un minim de efort intr-un timp cat mai scurt. In acel moment, lenea (cat si graba, de la un caz la altul - in functie de pofta) te vor impinge sa cauti punctul din care celofanul se va rupe cel mai usor, vei 'calcula' cum poti aplica o tensiune optima cu degetul pentru a-l rupe etc.

Cum inteligenta si genialitatea joaca in ligi diferite, te-ai fi putut uita pe margine ca sa vezi banda de care ai fi putut trage ca sa se desfaca instant... genii sunt din ce in ce mai putine si nici inteligenta nu e perfecta... totusi producatorii au gandit sistemul din pasiune pentru lenea ta...

De-a lungul timpului, lenea a ajutat inteligenta sa evolueaze. Primul copil nascut din tata-lene si mama-inteligenta a fost 'flexibilitatea'. Flexibilitatea se poate traduce prin: 'acum am dres-o eu in 2 zile in loc de 10, dar daca in 5 luni ma pune asta sa revin sa mai bag carbuni inca vreo 15 zile ?!'. Flexibilitatea este de fapt lenea viitorului, asa cum inteligenta este lenea prezentului.

Dupa ce lenea a rezolvat si problema potentialelor pericole din viitor, a fost deranjata de posibilele 'scapari' ale inteligentei din trecut, si inevitabil s-a pus pe facut copii cu aceasta din urma. Dupa 9 luni a aparut 'modularizarea' (copilul rau al familiei, inhaitat cu niste copii din vecini, fratii risc, in special cu mezinul familiei 'cum-putem-sa-facem-un-lucru-care-merge-bine-sa-nu-mai-mearga-deloc'). Modularizarea se poate traduce prin: 'hai sa-mi bag.. m-a prins asta ca am facut praf o parte din ce am lucrat in cele 2 zile... acum trebuie sa o iau de la inceput ?!'. Modularizarea va deviza pe componente lucrul facut, astfel ca, o componenta care a inceput sa 'tuseasca' este, practic, deja izolata si se rezolva rapid cu 2 aspirine, 1 nurofen si 3 ciocane bine plasate. Si in acest caz, lenea a fortat inteligenta sa gaseasca modul in care o treaba de 10 zile se poate reduce la 2.

Daca in cazul inteligentei diferenta intre succes si esec este data de balanta pasiune/sictir, in cazul solutiei muncitoresti putem vorbi despre disciplina si... iarasi, sictir...

Si asa cum stim, 'muncitorismul' (ca forma de constiinta profesionala) combinat cu disciplina naste nemti, iar 'muncitorismul' si sictirul nu se vor regasi niciodata, prin definitie, in aceeasi fraza/propozitie.

Ca un exercitiu de imaginatie, pune un neamt sa dea 10 ciocane pe o tabla in punctul X la un interval de 5 secunde, si in 50 de secunde vei fi intrebat 'si acum ce fac?'. Pune un roman sa faca acelasi lucru si dupa 2 secunde vei fi intrebat 'hai sa-mi bag.. sefule, dar doar de 2 ori nu e bine ?! uite ca merge si asa, ce naiba'.

De cele mai multe ori, omul lenes, inzestrat cu o capacitate de gandire la un nivel decent, munceste 2 zile si 8 simuleaza.

Tu cum ai sta cu timpul daca te-as invita maine la o bere, pe la un doispe' dupa-amiaza ?

2 comentarii:

lix2 spunea...

romanul..s-o fi nascut el poet ,dar s-a nascut si lenes?sau lenea e dobandita? propun sa abordezi si factorii predispozanti ai lenei

Sfanta Lopata spunea...

lenea nu tine cont de natie... in schimb, fiecare natie trateaza lenea in stilul propriu, lucru care o si defineste dintr-un anumit punct de vedere... ca sa ne exprimam pe atat de plastic pe atat de elegant, romanii sunt ori inca in cercetari si experimente, ori deja au tras un loz 'deosebit' de necastigator...