L-am primit si eu de la Oblio - mi se pare extrem de adevarat chiar daca e scris 'mai la misto' - eu personal ma regasesc :))
Gemeni (22.05-21.06)
Planeta dominantă: Mercur, planeta trăncănelii şi nevricalelor.
Animalul sacru: papagalul
Personalitate: Gemenii sunt isteţi şi foarte adaptabili, cu alte cuvinte nişte oportunişti lipsiţi de scrupule.
Stăpânesc perfect arta comunicării şi pot să te mintă în faţă fără să clipească.
Sunt drăgălăşenia întruchipată când vor să obţină ceva şi de-a dreptul sadici când au chef să se joace cu nervii altora.
Sprinteni şi îndemânatici, dispar când ţi-e lumea mai dragă şi pot face nevăzute diverse obiecte care li se par interesante.
Îşi scot din minţi şefii şi consorţii, dar nici unii nu-i dau afară, din cauză că se pricep să le spună bancuri.
În dragoste, sunt deschişi tuturor posibilităţilor şi ar fi primii care ar subscrie la legalizarea poligamiei.
Cu toate astea, în clipele romantice au tendinţa de a-şi exprima pasiunea uitându-se pe pereţi.
Meseria potrivită: agent de vânzări, scamator, chelner, escroc.
Pizza magică: Calzone.
Medicamentul norocos: gargara.
24 oct. 2008
23 oct. 2008
sa mai aruncam cu cacao in corporatii
Inca un post ca sa imi hranesc delirul clinic. Referitor la posturile mele mai vechi despre corporatii, dati-mi voie sa va plesnesc cu o alta foaie de sinceritate, de data asta prin intermediul unui desen extrem de sugestiv si extrem de adevarat.
P.S.: Multumiri lu' Gyuri pentru desen.
P.S.: Multumiri lu' Gyuri pentru desen.
21 oct. 2008
din prea putina speranta...
Din ciclul 'Cum putem reinventa apa calda in asa fel incat sa para ceva nou', astazi am avut o re-revelatie... din nou.
Citeam blogul lui Huidu si anume post-ul intitulat 'Teoria ipocriziei' si am ajuns la concluzia ca si eu, la randul meu, sunt un ipocrit.
Lucrul cel mai grav este acela ca sunt ipocrit in primul rand fata de mine.
Am incercat sa postez un comment la acest articol ( care momentan nu a fost acceptat/refuzat de catre moderator ) prin care mi-am afisat simpatia atat fata de Badea, cat si fata de Cronica. Dar, mare atentie, simpatia mea nu se rezuma la personajele mondene ( la brand-urile lor, la 'ambalajele' Badea, Huidu sau Gainusha ). Am citat din una din melodiile Parazitiilor: 'Nu exista idoli ! Lasati muzica sa vorbeasca'. Si chiar cred in asta. Imi plac ideile, imi plac poantele destepte, imi place umorul, dar nu imi mai plac personajele.
Sunt ipocrit pentru ca neg existenta personajelor care sustin un circ manelistico-penibil, pueril. Insa ascult in continuare ideile si poantele. Si practic fara cei ce se 'razboiesc' aceste idei si poante nu ar exista.
Cu toate astea, acest nor de manele, circ, scandal ieftin nu face nimic decat sa eclipseze valoarea gandurilor si a umorului.
Vanez ideile, vanez glumele... Il filtrez prin sistemul meu de valori. Imi place sa fac asta... pentru ca sunt ipocrit.
Ipocrizia mea naste un razboi. Razboiul pe care l-am declansat vizeaza vanatoarea valorilor printre resturile altor ipocrizii, teribilisme si conflicte inutile.
Pentru ca traim in Romania... si pentru ca valorile adevarate ne ocupa din ce in ce mai putin timp.
Vaya con dios !
P.S.: Si intr-adevar: 'Luptatorul adevarat evita intotdeauna lupta'
P.S.2: mi-a venit un alt vers in cap, apropos de speranta, tot de la Parazitii ( un album mai vechi ): 'Intre droguri, alcool, sictir si ignoranta / Atarna prea usor in balanta un cuvant numit Speranta' - Parazitii - 'Nu ma schimbi' ( 'Nici o problema' )
P.S.3: Si cred ca totusi se potriveste... da un play mai jos
Citeam blogul lui Huidu si anume post-ul intitulat 'Teoria ipocriziei' si am ajuns la concluzia ca si eu, la randul meu, sunt un ipocrit.
Lucrul cel mai grav este acela ca sunt ipocrit in primul rand fata de mine.
Am incercat sa postez un comment la acest articol ( care momentan nu a fost acceptat/refuzat de catre moderator ) prin care mi-am afisat simpatia atat fata de Badea, cat si fata de Cronica. Dar, mare atentie, simpatia mea nu se rezuma la personajele mondene ( la brand-urile lor, la 'ambalajele' Badea, Huidu sau Gainusha ). Am citat din una din melodiile Parazitiilor: 'Nu exista idoli ! Lasati muzica sa vorbeasca'. Si chiar cred in asta. Imi plac ideile, imi plac poantele destepte, imi place umorul, dar nu imi mai plac personajele.
Sunt ipocrit pentru ca neg existenta personajelor care sustin un circ manelistico-penibil, pueril. Insa ascult in continuare ideile si poantele. Si practic fara cei ce se 'razboiesc' aceste idei si poante nu ar exista.
Cu toate astea, acest nor de manele, circ, scandal ieftin nu face nimic decat sa eclipseze valoarea gandurilor si a umorului.
Vanez ideile, vanez glumele... Il filtrez prin sistemul meu de valori. Imi place sa fac asta... pentru ca sunt ipocrit.
Ipocrizia mea naste un razboi. Razboiul pe care l-am declansat vizeaza vanatoarea valorilor printre resturile altor ipocrizii, teribilisme si conflicte inutile.
Pentru ca traim in Romania... si pentru ca valorile adevarate ne ocupa din ce in ce mai putin timp.
Vaya con dios !
P.S.: Si intr-adevar: 'Luptatorul adevarat evita intotdeauna lupta'
P.S.2: mi-a venit un alt vers in cap, apropos de speranta, tot de la Parazitii ( un album mai vechi ): 'Intre droguri, alcool, sictir si ignoranta / Atarna prea usor in balanta un cuvant numit Speranta' - Parazitii - 'Nu ma schimbi' ( 'Nici o problema' )
P.S.3: Si cred ca totusi se potriveste... da un play mai jos
18 oct. 2008
management... sau agrementul onanismului
Un scurt post conceput la un shpritz cu Georgiana si cu Grasoo. Dupa indelungi discutii aprinse, am reusit sa elaboram definitia cea mai buna a managementului ( sau cum este perceput el in Romanica ).
DEFINITIE: Managerul este acel om care se autosatisface cu mana dreapta in timp ce contempleaza admirativ excel-ul cu o singura linie si cu o singura coloana in care se afla cifra 9 colorata cu verde, timp in care cu mana stanga arunca cu mingea anti-stress de cauciuc in paravanul ce desparte biroul lui de biroul vecinului de open-space din fata sa.
... caci vorba aia: laba-i sanatoasa, excel-ul aduce acea mireasma de tehnologie si de modern, iar mingea anti-stress este o simpla chestie de imagine.
Asa sa-i ajute Dzeu ! Amin !
DEFINITIE: Managerul este acel om care se autosatisface cu mana dreapta in timp ce contempleaza admirativ excel-ul cu o singura linie si cu o singura coloana in care se afla cifra 9 colorata cu verde, timp in care cu mana stanga arunca cu mingea anti-stress de cauciuc in paravanul ce desparte biroul lui de biroul vecinului de open-space din fata sa.
... caci vorba aia: laba-i sanatoasa, excel-ul aduce acea mireasma de tehnologie si de modern, iar mingea anti-stress este o simpla chestie de imagine.
Asa sa-i ajute Dzeu ! Amin !
16 oct. 2008
corporatisti din toata Romania, REVENITI-VA !!!
Din ciclul 'UNDE gresim, CUM putem sa ne indreptam si CE mai putem salva' si complet satul de esecul explicatiilor si a nervilor irositi in domeniul vast al 'corporatilor' ( sau al 'companiilor multinationale', asa cum sunt denumite de tinerii ambitiosi, aspiranti la grandioasa imagine a brand-urilor ce sparg hotarele patriei mama ), voi incerca astazi sa expun cateva scenarii, des intalnite, in acest gen de 'fabrici'.
De data asta, ca urmare a saturatiei mele, voi incerca explicatia si cu ajutorul desenelor, schemelor, etc-urilor pentru ca este mai mult decat clar ca lumea nu rezoneaza. Si, in plus, corporatia m-a invatat ca atunci cand vad priviri tampe si confuze sa pun mana pe CARIOCA, sa dau foaia peste flipchart si sa zic: 'ok, fiti atenti...'
Drept urmare, sa incepem. Ca sa ma asigur ca avem un punct de plecare comun, aduc aminte audientei ca ( virgula ) capitalismul a sarit la jugulara socialismului imediat dupa revolutie schimband 'statutul' omului din 'OM' in 'RESURSA' ( fiecare resursa are valoarea ei ). Cine nu a inteles acest lucru pana acum sau cine a confundat conceptul de 'CAPITALISM' cu RAI/PARADIS/NU-FACEM-NIMIC-PE-BANI-MULTI este rugat sa continue sa se uite pe YouTube la filmuletzele OTV-iste cu Magda Ciumac.
Revenind, RESURSA este aruncata pe piata ( dupa ce, in majoritatea cazurilor, a iesit din facultate comunista confuz si pierdut in necunoscut ) incearca sa 'penetreze' una din corporatiile care 'ii vor asigura stabilitate, oportunitati in cariera, devoltare individuala' si alte bullshit-uri teoretice care nu au nici o referinta cu realitatea in care traim. Si, stiu, sunt o gramada de Success stories, sunt gramezi de indivizi dubiosi care pozeaza drept modele ale unei cariere fructificate cu brio, si sunteti liberi sa credeti ca 'se poate' ( din ciclul 'asta a putut, cum sa nu pot eu ?!' )
RESURSA intrata in CORPORATIE este indoctrinata cu urmatoarea mentalitate: pe lumea asta, exista 3 parti: CLIENTUL ( care e sfant ), CORPORATIA ( reprezentata in fata ta prin managerul direct ) si TU ( vezi figura de mai jos ).
Sagetile dintre cele 3 elemente reprezinta relatiile dintre acestea.
Conform 'codului de culori' practicat de CORPORATISTI, sa facem un efort de imaginatie si sa incercam sa identificam schimbarile ce pot aparea in aceste relatii: verde = relatie de amicitie si super-prietenie; galben = o relatie 'neutra' unde nu incap nici fursecuri nici vorbe de 'du-te-n'; rosu = se lasa cu violuri de mame.
Cum CLIENTUL este ( sau ar trebui ) sa fie sfant, orice ar spune acesta, CORPORATIA trebuie sa execute pentru a pastra cele 2 sagetele dintre acestea pe verde. Insa asta se intampla cu pretul rupturii relatiilor dintre CORPORATIE si ANGAJAT, pe care, prima oricum nu da 2 scuipati, plecand de la premiza ca oricine se poate inlocui. Si atunci subjuga-l pe nenorocitul ala de angajat si pune-l sa munceasca 16 ore pe zi pe banii de 4 ore. Oricum ei iti fac un favor ca te-au primit in 'Marea Familie' sa muncesti pe fursecuri si stafide. Aceasta schimbare de sagetele atrage dupa sine si schimbarea sagetelelor dintre ANGAJAT si CLIENT - angajatul va face treaba de mantuiala, nefiind motivat, isi va gasi alte preocupari etc. Drept urmare si sagetelele dintre CLIENT si CORPORATIE vor deveni rosii, prima dintre ele plangandu-se de atitudinea angajatiilor corporatiei. Si uite asa intram intr-un cerc vicios, fiecare nod alimentandu-si furia, ura, nepasarea in sensul acelor ce ceas. Rezultatul este irefutabil: toata lumea pierde.
Ba mai mult, fiind o natie de hiene si sacali, CORPORATIA cand prinde CLIENTUL incearca sa ii bage pe gat cu forta o gramada de produse/servicii pe care acesta nu le-a cerut si pentru care acestea sunt total inutile. Lucru care, evident, sensibilizeaza relatia intre CLIENT si CORPORATIE. Insa, ce mai conteaza ?!
ANGAJATUL, care este inca adanc ancorat in mentalitatea comunista, a inceput sa deschida ochii si sa vada ca nu exista doar CLIENT si CORPORATIE, ci ca exista CLIENT #1, CLIENT #2, CLIENT #3 s.a.m.d., la fel de bine cum exista si CORPORATIE #1, CORPORATIE #2, FIRMA-MICA #3, FIRMA-MEDIE #4, s.a.m.d.
Si observand el asta, isi da seama ca poate 'migra' catre acela dintre cei mai sus enumerati unde el se simte cel mai bine, unde este cel mai multumit. Cu cat ANGAJATUL deschide ochii si incepe pe zi ce trece sa inteleaga asta din ce in ce mai bine, pe atat de mult se pare ca ( virgula ) CORPORATIILE uita asta. Uita atat de mult incat nici macar cu clientii nu mai sunt in stare sa isi mentina sagetiile verzi, sau macar galbene ( in cel mai rau caz ).
Astfel, pentru ANGAJAT apare o noua si interesanta optiune ( oferita bineinteles de minunatul model al CAPITALISMULUI ): OPTIUNEA. Omul ( RESURSA ) nemultumit(a) pleaca. Cat timp este un caz izolat este ok: costuri decente, reabilitare rapida, declin lejer. Mai nasol cand devine fenomen de masa ( si cum toate lucrurile de pe lumea asta se auto-regleaza nu imi ramane decat sa le urez 'succesuri' ).
Si asta se intampla din cauza faptului ca suntem un popor sarac, un popor cu o mentalitate de curva jegoasa pentru care viitorul e o notiune abstracta care de fapt nici nu exista, si tot ce conteaza e sa furam lacom cat putem in acest moment. Traieste-ti clipa !
CORPORATIILE mai ofera 'visul' la care saliveaza doar timizii si boemii, in timp ce oamenii satui, competenti, cu skill-uri si care nu se feresc de munca incep sa se orienteze spre locurile in care se simt cel mai bine. Acesti oameni cauta acel loc in care rezultatul conteaza, indiferent de marimea companiei. Oamenii competenti nu cauta sa se acopere in mailuri ca, ulterior, sa demonstreze cu ele ca nu ei sunt de vina in momentul in care proiectul va esua.
In final de post nu imi ramane decat sa urez CORPORATIILOR sa faca lucrurile exact asa cum le face acum: sa fie rigizi, sa ingradeasca oamenii cu proceduri ( chiar recomandata ar fi o procedura de ridicat capacul la closet inainte de pipi, si scanarea hartiei igienice folosite pentru a folosi la audit ), sa promoveze non-valoarea, sa neglijeze scopul, sa discute despre nimicuri din ipocrizie in timp ce problemele reale mananca 'organele interne' ca un cancer, etc. Si doresc sa se intample asta pentru ca atunci cand vine vorba de CORPORATII devin cel mai fanatic anarhist.
P.S.: ... si ma seaca ca managerii ar trebui sa fie lideri. Si conceptul de lider nu include doar matematica si calcul tabelar in Excel, nu sunt doar cifre. Cat timp nu dai 2 lei jumate pe factorul social ( ca intr-un final, si RESURSELE tot OAMENI sunt, care la randul lor au si ei nevoi ) ma intreb cat de bolnavi suntem noi. Cat despre cultura si civlizatie nu mai incape nici vorba, nici indoiala...
De data asta, ca urmare a saturatiei mele, voi incerca explicatia si cu ajutorul desenelor, schemelor, etc-urilor pentru ca este mai mult decat clar ca lumea nu rezoneaza. Si, in plus, corporatia m-a invatat ca atunci cand vad priviri tampe si confuze sa pun mana pe CARIOCA, sa dau foaia peste flipchart si sa zic: 'ok, fiti atenti...'
Drept urmare, sa incepem. Ca sa ma asigur ca avem un punct de plecare comun, aduc aminte audientei ca ( virgula ) capitalismul a sarit la jugulara socialismului imediat dupa revolutie schimband 'statutul' omului din 'OM' in 'RESURSA' ( fiecare resursa are valoarea ei ). Cine nu a inteles acest lucru pana acum sau cine a confundat conceptul de 'CAPITALISM' cu RAI/PARADIS/NU-FACEM-NIMIC-PE-BANI-MULTI este rugat sa continue sa se uite pe YouTube la filmuletzele OTV-iste cu Magda Ciumac.
Revenind, RESURSA este aruncata pe piata ( dupa ce, in majoritatea cazurilor, a iesit din facultate comunista confuz si pierdut in necunoscut ) incearca sa 'penetreze' una din corporatiile care 'ii vor asigura stabilitate, oportunitati in cariera, devoltare individuala' si alte bullshit-uri teoretice care nu au nici o referinta cu realitatea in care traim. Si, stiu, sunt o gramada de Success stories, sunt gramezi de indivizi dubiosi care pozeaza drept modele ale unei cariere fructificate cu brio, si sunteti liberi sa credeti ca 'se poate' ( din ciclul 'asta a putut, cum sa nu pot eu ?!' )
RESURSA intrata in CORPORATIE este indoctrinata cu urmatoarea mentalitate: pe lumea asta, exista 3 parti: CLIENTUL ( care e sfant ), CORPORATIA ( reprezentata in fata ta prin managerul direct ) si TU ( vezi figura de mai jos ).
Sagetile dintre cele 3 elemente reprezinta relatiile dintre acestea.
Conform 'codului de culori' practicat de CORPORATISTI, sa facem un efort de imaginatie si sa incercam sa identificam schimbarile ce pot aparea in aceste relatii: verde = relatie de amicitie si super-prietenie; galben = o relatie 'neutra' unde nu incap nici fursecuri nici vorbe de 'du-te-n'; rosu = se lasa cu violuri de mame.
Cum CLIENTUL este ( sau ar trebui ) sa fie sfant, orice ar spune acesta, CORPORATIA trebuie sa execute pentru a pastra cele 2 sagetele dintre acestea pe verde. Insa asta se intampla cu pretul rupturii relatiilor dintre CORPORATIE si ANGAJAT, pe care, prima oricum nu da 2 scuipati, plecand de la premiza ca oricine se poate inlocui. Si atunci subjuga-l pe nenorocitul ala de angajat si pune-l sa munceasca 16 ore pe zi pe banii de 4 ore. Oricum ei iti fac un favor ca te-au primit in 'Marea Familie' sa muncesti pe fursecuri si stafide. Aceasta schimbare de sagetele atrage dupa sine si schimbarea sagetelelor dintre ANGAJAT si CLIENT - angajatul va face treaba de mantuiala, nefiind motivat, isi va gasi alte preocupari etc. Drept urmare si sagetelele dintre CLIENT si CORPORATIE vor deveni rosii, prima dintre ele plangandu-se de atitudinea angajatiilor corporatiei. Si uite asa intram intr-un cerc vicios, fiecare nod alimentandu-si furia, ura, nepasarea in sensul acelor ce ceas. Rezultatul este irefutabil: toata lumea pierde.
Ba mai mult, fiind o natie de hiene si sacali, CORPORATIA cand prinde CLIENTUL incearca sa ii bage pe gat cu forta o gramada de produse/servicii pe care acesta nu le-a cerut si pentru care acestea sunt total inutile. Lucru care, evident, sensibilizeaza relatia intre CLIENT si CORPORATIE. Insa, ce mai conteaza ?!
ANGAJATUL, care este inca adanc ancorat in mentalitatea comunista, a inceput sa deschida ochii si sa vada ca nu exista doar CLIENT si CORPORATIE, ci ca exista CLIENT #1, CLIENT #2, CLIENT #3 s.a.m.d., la fel de bine cum exista si CORPORATIE #1, CORPORATIE #2, FIRMA-MICA #3, FIRMA-MEDIE #4, s.a.m.d.
Si observand el asta, isi da seama ca poate 'migra' catre acela dintre cei mai sus enumerati unde el se simte cel mai bine, unde este cel mai multumit. Cu cat ANGAJATUL deschide ochii si incepe pe zi ce trece sa inteleaga asta din ce in ce mai bine, pe atat de mult se pare ca ( virgula ) CORPORATIILE uita asta. Uita atat de mult incat nici macar cu clientii nu mai sunt in stare sa isi mentina sagetiile verzi, sau macar galbene ( in cel mai rau caz ).
Astfel, pentru ANGAJAT apare o noua si interesanta optiune ( oferita bineinteles de minunatul model al CAPITALISMULUI ): OPTIUNEA. Omul ( RESURSA ) nemultumit(a) pleaca. Cat timp este un caz izolat este ok: costuri decente, reabilitare rapida, declin lejer. Mai nasol cand devine fenomen de masa ( si cum toate lucrurile de pe lumea asta se auto-regleaza nu imi ramane decat sa le urez 'succesuri' ).
Si asta se intampla din cauza faptului ca suntem un popor sarac, un popor cu o mentalitate de curva jegoasa pentru care viitorul e o notiune abstracta care de fapt nici nu exista, si tot ce conteaza e sa furam lacom cat putem in acest moment. Traieste-ti clipa !
CORPORATIILE mai ofera 'visul' la care saliveaza doar timizii si boemii, in timp ce oamenii satui, competenti, cu skill-uri si care nu se feresc de munca incep sa se orienteze spre locurile in care se simt cel mai bine. Acesti oameni cauta acel loc in care rezultatul conteaza, indiferent de marimea companiei. Oamenii competenti nu cauta sa se acopere in mailuri ca, ulterior, sa demonstreze cu ele ca nu ei sunt de vina in momentul in care proiectul va esua.
In final de post nu imi ramane decat sa urez CORPORATIILOR sa faca lucrurile exact asa cum le face acum: sa fie rigizi, sa ingradeasca oamenii cu proceduri ( chiar recomandata ar fi o procedura de ridicat capacul la closet inainte de pipi, si scanarea hartiei igienice folosite pentru a folosi la audit ), sa promoveze non-valoarea, sa neglijeze scopul, sa discute despre nimicuri din ipocrizie in timp ce problemele reale mananca 'organele interne' ca un cancer, etc. Si doresc sa se intample asta pentru ca atunci cand vine vorba de CORPORATII devin cel mai fanatic anarhist.
P.S.: ... si ma seaca ca managerii ar trebui sa fie lideri. Si conceptul de lider nu include doar matematica si calcul tabelar in Excel, nu sunt doar cifre. Cat timp nu dai 2 lei jumate pe factorul social ( ca intr-un final, si RESURSELE tot OAMENI sunt, care la randul lor au si ei nevoi ) ma intreb cat de bolnavi suntem noi. Cat despre cultura si civlizatie nu mai incape nici vorba, nici indoiala...
14 oct. 2008
shamanii moderni...
Preambul
The shaman is a person who is an expert in keeping together the multiple codes through which this complex belief system appears, and has a comprehensive view on it in their mind with certainty of knowledge. The shaman uses (and the audience understands) multiple codes. Shaman express meanings in many ways: verbally, musically, artistically, and in dance.
( sursa: Wikipedia - http://en.wikipedia.org/wiki/Shamanism )
Timpul trece si pe lume exista din ce in ce mai putini shamani capabili sa isi tina in priza auditoriul, sa 'converteasca' si sa se impuna ca lideri maselor.
Si asta se vede cu ochiul liber in zilele de azi pretutindeni. 'Shamanii moderni', identificati in liderii corporatisti, sunt mai fazi decat lumina din baia unui club ieftin, de periferie.
Shamanul modern nu mai este in stare sa tina ACEL discurs, nu mai e capabil sa indoctrineze masele cu propria filozofie/ideologie si, per total, nu mai este ascultat de nimeni. Este un impotent al artei oratorice, al propriei credinte, al maiestriei pe care orice Shaman adevarat care se respecta ar trebui sa o posede.
Nu mai avem discursurile cu tente religioase in urma carora oamenii schimbau tabere, in urma carora oamenii deveneau fanatici luptand intr-un razboi care nici macar nu era al lor.
Shamanii moderni trimit newsletter-e. Impactul acestora fiind echivalentul unei picaturi de transpiratie ce se scurge la subratul ce leaga 'Compania' de oamenii ce zi de zi muncesc pentru ea.
Shamanul modern este incapabil sa atraga atentia. In ciuda posibilitatilor tehnologice moderne, valorile lor se pierd, atat de mult, incat nici ei nu mai cred in ele. Si atunci, cum sa fiu indoctrinat cu o idee in care nu mai crede nimeni ?
Shamanii sunt lideri. Astept cu nerabdare acel om care ma va face sa cred in ceva. Orice. Belief. Believe !
Si gandindu-ma la un 'Mein Kampf', la un 'Cavalerii Teutoni', aceste prezente lejer neglijabile ma fac sa rad isteric. Is that your best, you weak pathetic fool ?
Shamanii erau lideri. Liderul inseamna oameni. Nu le poti vorbi oamenilor cu gandul la bani, la interese ale top managementului, la cifre, la cota, la rapoarte, la excel-uri. Pentru ca te adresezi oamenilor. Adevaratii shamani stiau asta. Shamanii moderni nu.
Conceptul de lider invoca o anumita doza ( deloc neglijabila ) de socialism. Cum poti fi socialist in capitalism ? Este sahul si matul pentru multi... insa nu pentru toti.
Shamanii vor fi lideri. Si asta va face diferenta intre sleahta de fraieri mucosi care au in cap 'scheme', 'template'-uri si 'tehnici' predefinite si cuantificate 'pasate' de marile corporatii si cei ramasi putini care inca se mai pot ridica pe o 'stanca' in fata oamenilor si pot tine ACEL discurs. Discursul acela pe care eu il astept.
Astept. Astept. Mi se pare ca astept degeaba. Poate ar trebui sa il tin eu ?
Shamanii vorbeau din suflet si vorbeau limba oamenilor. Shamanii moderni trimit mailuri in engleza unor romani.
Shamanii mureau pentru ideea lor. Shamanii corporatisti nu sunt in stare nici sa isi ridice singuri capacul la closet si fug speriati plangand cand 'seful mai mare' ridica putin tonul la ei.
Adevaratii shamani nu isi vand niciodata oamenii si nu ii lasa niciodata sa moara. Dar poate deja cer prea mult unor oameni care nu sunt in stare sa se salveze pe ei inainte de toate.
Sper sa ardeti pe rug, vrajitoarelor !
The shaman is a person who is an expert in keeping together the multiple codes through which this complex belief system appears, and has a comprehensive view on it in their mind with certainty of knowledge. The shaman uses (and the audience understands) multiple codes. Shaman express meanings in many ways: verbally, musically, artistically, and in dance.
( sursa: Wikipedia - http://en.wikipedia.org/wiki/Shamanism )
Timpul trece si pe lume exista din ce in ce mai putini shamani capabili sa isi tina in priza auditoriul, sa 'converteasca' si sa se impuna ca lideri maselor.
Si asta se vede cu ochiul liber in zilele de azi pretutindeni. 'Shamanii moderni', identificati in liderii corporatisti, sunt mai fazi decat lumina din baia unui club ieftin, de periferie.
Shamanul modern nu mai este in stare sa tina ACEL discurs, nu mai e capabil sa indoctrineze masele cu propria filozofie/ideologie si, per total, nu mai este ascultat de nimeni. Este un impotent al artei oratorice, al propriei credinte, al maiestriei pe care orice Shaman adevarat care se respecta ar trebui sa o posede.
Nu mai avem discursurile cu tente religioase in urma carora oamenii schimbau tabere, in urma carora oamenii deveneau fanatici luptand intr-un razboi care nici macar nu era al lor.
Shamanii moderni trimit newsletter-e. Impactul acestora fiind echivalentul unei picaturi de transpiratie ce se scurge la subratul ce leaga 'Compania' de oamenii ce zi de zi muncesc pentru ea.
Shamanul modern este incapabil sa atraga atentia. In ciuda posibilitatilor tehnologice moderne, valorile lor se pierd, atat de mult, incat nici ei nu mai cred in ele. Si atunci, cum sa fiu indoctrinat cu o idee in care nu mai crede nimeni ?
Shamanii sunt lideri. Astept cu nerabdare acel om care ma va face sa cred in ceva. Orice. Belief. Believe !
Si gandindu-ma la un 'Mein Kampf', la un 'Cavalerii Teutoni', aceste prezente lejer neglijabile ma fac sa rad isteric. Is that your best, you weak pathetic fool ?
Shamanii erau lideri. Liderul inseamna oameni. Nu le poti vorbi oamenilor cu gandul la bani, la interese ale top managementului, la cifre, la cota, la rapoarte, la excel-uri. Pentru ca te adresezi oamenilor. Adevaratii shamani stiau asta. Shamanii moderni nu.
Conceptul de lider invoca o anumita doza ( deloc neglijabila ) de socialism. Cum poti fi socialist in capitalism ? Este sahul si matul pentru multi... insa nu pentru toti.
Shamanii vor fi lideri. Si asta va face diferenta intre sleahta de fraieri mucosi care au in cap 'scheme', 'template'-uri si 'tehnici' predefinite si cuantificate 'pasate' de marile corporatii si cei ramasi putini care inca se mai pot ridica pe o 'stanca' in fata oamenilor si pot tine ACEL discurs. Discursul acela pe care eu il astept.
Astept. Astept. Mi se pare ca astept degeaba. Poate ar trebui sa il tin eu ?
Shamanii vorbeau din suflet si vorbeau limba oamenilor. Shamanii moderni trimit mailuri in engleza unor romani.
Shamanii mureau pentru ideea lor. Shamanii corporatisti nu sunt in stare nici sa isi ridice singuri capacul la closet si fug speriati plangand cand 'seful mai mare' ridica putin tonul la ei.
Adevaratii shamani nu isi vand niciodata oamenii si nu ii lasa niciodata sa moara. Dar poate deja cer prea mult unor oameni care nu sunt in stare sa se salveze pe ei inainte de toate.
Sper sa ardeti pe rug, vrajitoarelor !
9 oct. 2008
brigada 1 shpritzuri
Asta vine direct din fund, de la taxatoare, pentru brigada 1 shpritzuri...
Cu alte cuvinte, Oblio, tre' sa organizam o sesiune de filozofie la carafa... da un semnal la Elena, Mirona, poate da 'join' si Victor sa stam si noi intr-o searo-noapte la un pahar de idei. Eu pot sa vb cu Stefan et Co. Georgiana oricum vine :D
Si vreau sa fac asta pentru ca ma simt dator fata de Sfantu' Gheorghe, pentru dansul pe Bregovic intr-o perfecta nuditate, pentru aleea 'asfaltata' cu nisip fin, pentru cubism, pentru chelii, pentru noi, pentru ei, pentru toti...
Arunc mesajul - astept raspunsul vostru.
Cu dedicatie, pentru brigada shpritzuri.
Cu alte cuvinte, Oblio, tre' sa organizam o sesiune de filozofie la carafa... da un semnal la Elena, Mirona, poate da 'join' si Victor sa stam si noi intr-o searo-noapte la un pahar de idei. Eu pot sa vb cu Stefan et Co. Georgiana oricum vine :D
Si vreau sa fac asta pentru ca ma simt dator fata de Sfantu' Gheorghe, pentru dansul pe Bregovic intr-o perfecta nuditate, pentru aleea 'asfaltata' cu nisip fin, pentru cubism, pentru chelii, pentru noi, pentru ei, pentru toti...
Arunc mesajul - astept raspunsul vostru.
Cu dedicatie, pentru brigada shpritzuri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
