cand nu e aviara, e criza...

din ciclul 'nu face aviara ce face criza' hai sa zic si eu ceva de criza asta de rinichi de care sufera intreg mapamondul.
Pentru mine criza asta nu este altceva decat o psihoza colectiva care a degenerat de ceva vreme intr-o isterie la fel de colectiva, isterie ce a generat niste oportunitati pentru oamenii care au provocat-o si pe care acestia din urma le exploateaza in cel mai nesimtit si pueril stil.
Imi aduc aminte de perioada in care circula zvonul ca romanii, turcii, bulgarii, klingonienii mor pe capete de gripa aviara. Cu toate astea a aprut vaccinul minune. Si cum orice minune e pe bani, o gramada ( deloc neglijabila ) de spasmofilitici care au scos din buzunare o alta gramada ( iarasi deloc neglijabila ) pentru a-si gasi salvarea, s-a dovedit de fapt ca gripa aviara e de cand lumea, taranii nostri romani sunt foarte familiarizati cu fenomenul si ca s-a facut tam-tam absolut degeaba. Degeaba pe dracu, pentru ca vanzarile de carne de pui au scazut dramatic in perioada cu pricina lasand loc la castiguri impresionante furnizorilor de carne de vita/porc/peste ( ca vorba aia, ceva tot trebuie sa bagi in gura si inlocuitori se gasesc intotdeauna - noroc ca nu m-au intrebat pe mine ca le spuneam ce sa bage in gura ca sa fie iertati de pacate ). Pe de alta parte, vaccinul minune s-a dovedit a nu fi altceva decat un fel de apa plata cu lamaie ca, deh, e la moda prin Dorobanti. Drept urmare baietii destepti au scos bani buni din prostia multor bizoni.
Nu e nici primul exemplu din istorie si, cu siguranta, nu o sa fie nici ultimul. Partea mai nasoala e ca oamenii nu invata nimic din asta. Niciodata !!!
Acum, la moda e criza. Insa nimeni nu a observat ca inainte ca primul baiat destept sa strige disperat 'Ne loveste criza !!!' nu era nici o criza. Normal ca nu era nici o criza, pentru ca aceasta criza a fost declansata chiar de cel care a strigat ca ne loveste criza. Asta a fost inceputul.
Criza o facem noi. Cum ? Nimic mai simplu. Idiotii dau afara oameni de frica ca o sa ii loveasca criza si nu o mai poata plati apa calda la baie, sa reduca costurile, sa nu mai consume atat de mult ca sa poata pune bani la ciorapi sa aiba cand o sa inceapa criza. Bineinteles ca oamenii dati afara sunt echivalentul unei flegme date cu putere in echilibrul social ( si asa facut praf de alti factori ). Si tot asa, n crizam patetic intr-un lant al slabiciunilor demn de mila.
Tocmai am auzit o stire: cica Mittal vroia sa dea afara nu stiu cati muncitori de la Sidex din cauza crizei, ca vezi doamne au scazut comenzile si ca nu mai are bani sa ii plateasca. Dupa vreo 2 zile, muncitorii disponibilizati si cu un morcov adanc infipt in cur au inceput sa boceasca: 'Haide, nenea Mittal, ca nu mai facem... Uite daca ne mai lasi sa ne jucam aici pe la Sidex, pe cuvantul nostru de cercetasi ca nu mai cerem nici o marire de salariu pana in 2010'. Si odata cu aceste vorbe, Mittal si-a adus imediat aminte ca mai are niste bani in ciorapelu' aruncat in cada, la spalat, si uite asa au semnat toti bizonii de la Sidex un contract de munca colectiv prin care sunt de acord 100% sa nu mai ceara nici un ban in plus pana in 2010. Dragi idioti angajati la Sidex, voi cat de idioti puteti fi ?! Adica cat ?? Nu va dati seama ca ati fost dusi de nas in cel mai oribil hal ? De unde a gasit Mittal asta al vostru banii sa va plateasca imediat dupa ce ati spus voi ca nu va mai trebuie mariri in veci vecilor ? Cat de idioti puteti fi sa nu vedeti ca asta a fost o speculatie nenorocita, un bluf de zilele mari ca sa va puna cu botul pe labe sa nu mai cereti de o savarina in plus pe luna ?!
Drept urmare, baietii destepti castiga, bizonii pierd. Asa a fost si va fi mereu. Si nu as numi asta criza. As numi-o simplu: PROSTIE !
Criza asta am declansat-o noi, pentru ca suntem niste paranoici care ne hranim delirul clinic cu propriile noastre halucinatii. E de ajuns ca unu' sa strige 'incepe al 3-lea razboi mondial !!!' pentru ca razboiul sa inceapa cu adevarat.
Mi-e sila de OTV-isme din astea de 2 lei.
Si pe buna dreptate: NE MERITAM SOARTA !
Cat despre mine, chiar vrei sa stii care e atitudinea cu care intampin 'criza' asta de rinichi ? Pai nu-ti ramane decat sa dai un play pe audio file-ul de mai jos...

pentru cine...

De cand ma stiu ma plictisesc de orice foarte repede. De locuri, de oameni, de glume, de dezamagiri, de tot si de toate. Poate asta e felul meu de a fi sau poate e o replica a sistemului meu de autoconservare. Cu toate astea, cine are timp sa stea sa mai analizeze.
Cand ma plictisesc plec. Plec pentru ca m-am plictisit. Sau poate plictiseala e doar o 'traducere' a temerilor ca altul sa nu plece inaintea mea. E mai greu pentru cel care ramane. Cel care pleaca nu are timp sa isi aminteasca, pentru ca trebuie sa descopere noul loc unde a ajuns, sa se adapteze. Cel care ramane simte o lipsa. Ceva ce a fost si acum nu mai e. E un gol pe care cel care ramane il percepe sub diverse forme. Forme mai putin placute, evident.
Poate de aia am ales sa plec. Si poate asa voi proceda intotdeauna.
Sunt foarte putine lucruri care ma fac sa raman intr-un loc. Lucrurile astea imi omoara plictiseala, sau poate imi omoara frica. Sau cine draq mai stie ce imi fac lucrurile astea.
Ascult obsesiv melodia pe care am si pus-o la inceputul postului. Acasa, in masina, la servici.
Si intotdeauna vine momentul in care cei pe care i-ai parasit iti bat in geam. Si iti aduci aminte ca ai plecat. Nici nu ai apucat sa iti dai seama ca ai facut-o. Si in fiecare bataie de geam iti mai aduci aminte de cate o chestie.
Esti prins intr-un ritm infernal. Esti in focuri. Timpul nici nu mai stii cand trece.
Prima oara cand te uiti la ceas in timpul zilei e deja ora 16:00. Si poate in momentul ala te gandesti care e urmatoarea destinatie. Sau, mai bine zis, mai exista vreo destinatie ? Poate, intr-un final, ai ajuns in locul in care vei reusi sa stai.
Exact ca in diminetile in care 'vrei sa mai ramai la o cafea... dar te duci'.
Lumea viseaza schimbari, oamenii vor schimbari, dar pana si schimbarea e o stare. Si este foarte greu de perceput. Este atat de greu pentru ca oamenii nu mai au timp sa se opreasca din fuga si sa o priveasca. Sau poate lipsa timpului este doar o scuza, ca de obicei.
Melodia asta e dedicata tuturor celor care au ramas, cand ar fi putut sa plece.

ma faceti sa rad, impotentilor...

Din ciclul 'cred ca sunt prost, dar cand ma uit imprejur prind curaj' si cum deja am decis sa parasesc 'marea familie' corporatista din cauza frustrarilor si lopatarilor care se perinda in 'caminul familial' pe post de 'rude, din pacate, foarte apropiate' ( de gradul 1 chiar, acelasi grad ca si schizofrenia de care sufera ), postez acest 'articol' in cinstea celei de a doua zi de preaviz.

Lucrurile incep sa fie din ce in ce mai minunate.
Dupa 7 ani de 'rudenie', de 'loialitate' am fost rasplatit cu cel mai ieftin sictir la prezentarea demisiei inca de la prima linie manageriala ( asteptam din partea lui si o flegma intre ochi dupa sictirul cu care m-a tratat, in timp ce replica lui cea mai desteapta a fost 'ti-ai ales un moment foarte prost sa iti dai demisia, du-te la HR si las-o acolo' ). Aveti stil, fratilor ! Sunteti perfecti pentru compania asta internationala pe care o confundati cu un aprozar de cartier.

Dupa acest moment memorabil, si dupa cea de a 3-a varianta de demisie acceptata de HR, am fost tras de maneca de o colega, careia vreau sa si multumesc pe aceasta cale, singura care a incercat sa 'resusciteze' in ceasul al 13-lea relatia mea cu aceasta 'familie' a carei zile ( si anume 15 la numar ) au inceput sa fie numarate. Una peste alta, fiind singura persoana care m-a bagat in seama intr-un moment, sa zicem elegant, delicat ( lucru pe care il apreciez si doresc sa multumesc inca o data ), si, totodata, fiind o persoana cu oarecare 'intrari' s-a atras atentia asupra 'cazului' IO intr-o mare si maiestuioasa sedinta. Caci vorba aia, familie mare, oameni putini.
Cum am fost obisnuiti inca din perioada comunismului ( care inca nu a parasit creierele imbacsite ale fostilor 'sefi de sectie', actuali manageri ) oamenii din pozitiile cheie s-au autosesizat. Si s-au autosesizat atat de tare incat m-am trezit eu, un 'ortac' oarecare, muncitor in 'carierele de huila IT', in fata Marelui Shtrumf. Care cum m-a vazut a si inceput sa se jure ca eu astazi primesc cel putin functia de prim-ministru al lumii !!! DA !!! PENTRU CA EU CONTEZ !!! Acum, in ceasul al 13-lea, EU CONTEZ !!! Pentru ca eu sunt dorit aici, in 'familie', sa ne continuam 'relatia' !!! Pentru ca eu am crescut si nu imi mai ajunge 'patutul' meu de lemn cu zdranganele deasupra ca sa dorm mai linistit, in care, din nu stiu exact ce intamplare, nu am fost observat pana acum ( ca de aia e familie, sa stea copilul nesupravegheat, din ciclul 'da-l in mortii ma-sii ca rezista el' ), si ca acum o sa am 'camera' mea mare, cu 'patul' meu, exact asa cum am visat-o eu intotdeauna. Dragii mei 'parinti', sunteti DENATURATI !

Una peste alta, plec eu din biroul celui mai mare om din organizatie, plin de 'sperante' si 'promisiuni', asteptand oferta, imaginea noii mele camere.

Si cum am aflat, ca nici macar un nenorocit de ortac nu sunt, ci sunt mai degraba un fel unealta ( un 'asset' pentru cunoscatori - presupun ca am si un cod de bare in excel-urile lor de cacat, ca sa nu mai spun de amortizare ), una din marile mele rude se trezeste sa spuna in gura mare ( intr-un loc anume ): 'De cand ne ia firma X resursele ?!' ( unde X este firma pe care EU am contactat-o pentru a ma angaja la ei, si careia EU i-am acceptat oferta, nesilit de nimeni si, drept urmare, nici nu poate fi vorba de japca ). Dragi idioti, priviti realitatea in 'ochi' ! Sunteti prea idioti sa nu va pierdeti 'uneltele'.
Drept urmare, in continuare replica mea pentru aceasta mare personalitate a baletului oratoric ( care mi-a si pus betele necesare in 'roate' ca sa nu cumva sa ajung eu in 'camera' promisa ):
Draga javra, sunt sigur ca ai fost informat prin intermediul canalului Radio Romania Actualitati pe care tu, presupun, ca il asculti zilnic, ca regimul comunist s-a cam stins cam pe la sfarsitul anului '89 ( trebuie sa fi auzit de asta, ca a fost taraboi, galagie, scandal, sigur l-ai observat ). Si cum comunismul a fost gresit, in locul lui a venit capitalismul. Capitalismul asta a inlocuit conceptul de repartizari la uzina, constrangerea ( daca ai probleme la intelegerea acestui concept, cauta in DEX ) data de partid, de UTC, de CC al PCR sau alte 'structuri' dragi tie in ceea ce priveste pastrarea neconditionata a locului de munca impus. Capitalismul asta a adus in loc libertatea 'uneltei' ( sau a ortacului, cum iti place mai mult ) de a alege unde se duce, pentru ca piata fortei de munca, da, ai ghicit, e libera, astfel ca 'unealta' se poate misca prin piata asta asa cum vrea ea. Pare greu de crezut, asa-i ?! Nici mie nu mi-a venit sa cred. Drept urmare, EU am cerut altei firme sa ma ia ca sa ma departez de javre ca tine, javro care esti tu javra. Drept urmare, fa tu un efort de imaginatie si iesi putin din randurile 'tineretului comunist' ( pe care clar nu le-ai parasit inca, cu toate ca esti cam tanar sa fii atat de indoctrinat ) si cand ajungi si tu in anul 2008 ( nu te grabi, nu te stresa, cand poti tu... ) poate o sa intelegi ce vreau sa spun ( cu toate ca sunt sceptic ).

Drept urmare, javrelor, ati reusit sa imi ridicati nivelul de scarba la niste cote pe care, nici eu ( care sunt arhicunoscut ca negativist, fatalist, etc ) nu le anticipasem.

Va curge scuipatul din gura de prosti ce sunteti, bufoni imperiali ce sunteti !

In schimb, vreau sa multumesc a mia oara 'securistilor' cu care ma inteleg bine, care inca reusesc sa se pastreze 'umani' printre atatea 'unelte'.

SUCCESURI !

P.S.: Tocmai se derula la TV reclama la Petrom: 'Pentru ca Romania va creste prin bun simt si responsabilitate'... E pur si simplu prea mult pentru un om

cateva cuvinte despre mine...

L-am primit si eu de la Oblio - mi se pare extrem de adevarat chiar daca e scris 'mai la misto' - eu personal ma regasesc :))

Gemeni (22.05-21.06)

Planeta dominantă: Mercur, planeta trăncănelii şi nevricalelor.

Animalul sacru: papagalul

Personalitate: Gemenii sunt isteţi şi foarte adaptabili, cu alte cuvinte nişte oportunişti lipsiţi de scrupule.

Stăpânesc perfect arta comunicării şi pot să te mintă în faţă fără să clipească.

Sunt drăgălăşenia întruchipată când vor să obţină ceva şi de-a dreptul sadici când au chef să se joace cu nervii altora.

Sprinteni şi îndemânatici, dispar când ţi-e lumea mai dragă şi pot face nevăzute diverse obiecte care li se par interesante.

Îşi scot din minţi şefii şi consorţii, dar nici unii nu-i dau afară, din cauză că se pricep să le spună bancuri.

În dragoste, sunt deschişi tuturor posibilităţilor şi ar fi primii care ar subscrie la legalizarea poligamiei.

Cu toate astea, în clipele romantice au tendinţa de a-şi exprima pasiunea uitându-se pe pereţi.

Meseria potrivită: agent de vânzări, scamator, chelner, escroc.

Pizza magică: Calzone.

Medicamentul norocos: gargara.

sa mai aruncam cu cacao in corporatii

Inca un post ca sa imi hranesc delirul clinic. Referitor la posturile mele mai vechi despre corporatii, dati-mi voie sa va plesnesc cu o alta foaie de sinceritate, de data asta prin intermediul unui desen extrem de sugestiv si extrem de adevarat.



P.S.: Multumiri lu' Gyuri pentru desen.

din prea putina speranta...

Din ciclul 'Cum putem reinventa apa calda in asa fel incat sa para ceva nou', astazi am avut o re-revelatie... din nou.

Citeam blogul lui Huidu si anume post-ul intitulat 'Teoria ipocriziei' si am ajuns la concluzia ca si eu, la randul meu, sunt un ipocrit.

Lucrul cel mai grav este acela ca sunt ipocrit in primul rand fata de mine.

Am incercat sa postez un comment la acest articol ( care momentan nu a fost acceptat/refuzat de catre moderator ) prin care mi-am afisat simpatia atat fata de Badea, cat si fata de Cronica. Dar, mare atentie, simpatia mea nu se rezuma la personajele mondene ( la brand-urile lor, la 'ambalajele' Badea, Huidu sau Gainusha ). Am citat din una din melodiile Parazitiilor: 'Nu exista idoli ! Lasati muzica sa vorbeasca'. Si chiar cred in asta. Imi plac ideile, imi plac poantele destepte, imi place umorul, dar nu imi mai plac personajele.

Sunt ipocrit pentru ca neg existenta personajelor care sustin un circ manelistico-penibil, pueril. Insa ascult in continuare ideile si poantele. Si practic fara cei ce se 'razboiesc' aceste idei si poante nu ar exista.

Cu toate astea, acest nor de manele, circ, scandal ieftin nu face nimic decat sa eclipseze valoarea gandurilor si a umorului.

Vanez ideile, vanez glumele... Il filtrez prin sistemul meu de valori. Imi place sa fac asta... pentru ca sunt ipocrit.

Ipocrizia mea naste un razboi. Razboiul pe care l-am declansat vizeaza vanatoarea valorilor printre resturile altor ipocrizii, teribilisme si conflicte inutile.

Pentru ca traim in Romania... si pentru ca valorile adevarate ne ocupa din ce in ce mai putin timp.

Vaya con dios !

P.S.: Si intr-adevar: 'Luptatorul adevarat evita intotdeauna lupta'

P.S.2: mi-a venit un alt vers in cap, apropos de speranta, tot de la Parazitii ( un album mai vechi ): 'Intre droguri, alcool, sictir si ignoranta / Atarna prea usor in balanta un cuvant numit Speranta' - Parazitii - 'Nu ma schimbi' ( 'Nici o problema' )

P.S.3: Si cred ca totusi se potriveste... da un play mai jos

management... sau agrementul onanismului

Un scurt post conceput la un shpritz cu Georgiana si cu Grasoo. Dupa indelungi discutii aprinse, am reusit sa elaboram definitia cea mai buna a managementului ( sau cum este perceput el in Romanica ).

DEFINITIE: Managerul este acel om care se autosatisface cu mana dreapta in timp ce contempleaza admirativ excel-ul cu o singura linie si cu o singura coloana in care se afla cifra 9 colorata cu verde, timp in care cu mana stanga arunca cu mingea anti-stress de cauciuc in paravanul ce desparte biroul lui de biroul vecinului de open-space din fata sa.

... caci vorba aia: laba-i sanatoasa, excel-ul aduce acea mireasma de tehnologie si de modern, iar mingea anti-stress este o simpla chestie de imagine.

Asa sa-i ajute Dzeu ! Amin !

corporatisti din toata Romania, REVENITI-VA !!!

Din ciclul 'UNDE gresim, CUM putem sa ne indreptam si CE mai putem salva' si complet satul de esecul explicatiilor si a nervilor irositi in domeniul vast al 'corporatilor' ( sau al 'companiilor multinationale', asa cum sunt denumite de tinerii ambitiosi, aspiranti la grandioasa imagine a brand-urilor ce sparg hotarele patriei mama ), voi incerca astazi sa expun cateva scenarii, des intalnite, in acest gen de 'fabrici'.
De data asta, ca urmare a saturatiei mele, voi incerca explicatia si cu ajutorul desenelor, schemelor, etc-urilor pentru ca este mai mult decat clar ca lumea nu rezoneaza. Si, in plus, corporatia m-a invatat ca atunci cand vad priviri tampe si confuze sa pun mana pe CARIOCA, sa dau foaia peste flipchart si sa zic: 'ok, fiti atenti...'

Drept urmare, sa incepem. Ca sa ma asigur ca avem un punct de plecare comun, aduc aminte audientei ca ( virgula ) capitalismul a sarit la jugulara socialismului imediat dupa revolutie schimband 'statutul' omului din 'OM' in 'RESURSA' ( fiecare resursa are valoarea ei ). Cine nu a inteles acest lucru pana acum sau cine a confundat conceptul de 'CAPITALISM' cu RAI/PARADIS/NU-FACEM-NIMIC-PE-BANI-MULTI este rugat sa continue sa se uite pe YouTube la filmuletzele OTV-iste cu Magda Ciumac.

Revenind, RESURSA este aruncata pe piata ( dupa ce, in majoritatea cazurilor, a iesit din facultate comunista confuz si pierdut in necunoscut ) incearca sa 'penetreze' una din corporatiile care 'ii vor asigura stabilitate, oportunitati in cariera, devoltare individuala' si alte bullshit-uri teoretice care nu au nici o referinta cu realitatea in care traim. Si, stiu, sunt o gramada de Success stories, sunt gramezi de indivizi dubiosi care pozeaza drept modele ale unei cariere fructificate cu brio, si sunteti liberi sa credeti ca 'se poate' ( din ciclul 'asta a putut, cum sa nu pot eu ?!' )

RESURSA intrata in CORPORATIE este indoctrinata cu urmatoarea mentalitate: pe lumea asta, exista 3 parti: CLIENTUL ( care e sfant ), CORPORATIA ( reprezentata in fata ta prin managerul direct ) si TU ( vezi figura de mai jos ).



Sagetile dintre cele 3 elemente reprezinta relatiile dintre acestea.
Conform 'codului de culori' practicat de CORPORATISTI, sa facem un efort de imaginatie si sa incercam sa identificam schimbarile ce pot aparea in aceste relatii: verde = relatie de amicitie si super-prietenie; galben = o relatie 'neutra' unde nu incap nici fursecuri nici vorbe de 'du-te-n'; rosu = se lasa cu violuri de mame.

Cum CLIENTUL este ( sau ar trebui ) sa fie sfant, orice ar spune acesta, CORPORATIA trebuie sa execute pentru a pastra cele 2 sagetele dintre acestea pe verde. Insa asta se intampla cu pretul rupturii relatiilor dintre CORPORATIE si ANGAJAT, pe care, prima oricum nu da 2 scuipati, plecand de la premiza ca oricine se poate inlocui. Si atunci subjuga-l pe nenorocitul ala de angajat si pune-l sa munceasca 16 ore pe zi pe banii de 4 ore. Oricum ei iti fac un favor ca te-au primit in 'Marea Familie' sa muncesti pe fursecuri si stafide. Aceasta schimbare de sagetele atrage dupa sine si schimbarea sagetelelor dintre ANGAJAT si CLIENT - angajatul va face treaba de mantuiala, nefiind motivat, isi va gasi alte preocupari etc. Drept urmare si sagetelele dintre CLIENT si CORPORATIE vor deveni rosii, prima dintre ele plangandu-se de atitudinea angajatiilor corporatiei. Si uite asa intram intr-un cerc vicios, fiecare nod alimentandu-si furia, ura, nepasarea in sensul acelor ce ceas. Rezultatul este irefutabil: toata lumea pierde.

Ba mai mult, fiind o natie de hiene si sacali, CORPORATIA cand prinde CLIENTUL incearca sa ii bage pe gat cu forta o gramada de produse/servicii pe care acesta nu le-a cerut si pentru care acestea sunt total inutile. Lucru care, evident, sensibilizeaza relatia intre CLIENT si CORPORATIE. Insa, ce mai conteaza ?!

ANGAJATUL, care este inca adanc ancorat in mentalitatea comunista, a inceput sa deschida ochii si sa vada ca nu exista doar CLIENT si CORPORATIE, ci ca exista CLIENT #1, CLIENT #2, CLIENT #3 s.a.m.d., la fel de bine cum exista si CORPORATIE #1, CORPORATIE #2, FIRMA-MICA #3, FIRMA-MEDIE #4, s.a.m.d.
Si observand el asta, isi da seama ca poate 'migra' catre acela dintre cei mai sus enumerati unde el se simte cel mai bine, unde este cel mai multumit. Cu cat ANGAJATUL deschide ochii si incepe pe zi ce trece sa inteleaga asta din ce in ce mai bine, pe atat de mult se pare ca ( virgula ) CORPORATIILE uita asta. Uita atat de mult incat nici macar cu clientii nu mai sunt in stare sa isi mentina sagetiile verzi, sau macar galbene ( in cel mai rau caz ).

Astfel, pentru ANGAJAT apare o noua si interesanta optiune ( oferita bineinteles de minunatul model al CAPITALISMULUI ): OPTIUNEA. Omul ( RESURSA ) nemultumit(a) pleaca. Cat timp este un caz izolat este ok: costuri decente, reabilitare rapida, declin lejer. Mai nasol cand devine fenomen de masa ( si cum toate lucrurile de pe lumea asta se auto-regleaza nu imi ramane decat sa le urez 'succesuri' ).

Si asta se intampla din cauza faptului ca suntem un popor sarac, un popor cu o mentalitate de curva jegoasa pentru care viitorul e o notiune abstracta care de fapt nici nu exista, si tot ce conteaza e sa furam lacom cat putem in acest moment. Traieste-ti clipa !

CORPORATIILE mai ofera 'visul' la care saliveaza doar timizii si boemii, in timp ce oamenii satui, competenti, cu skill-uri si care nu se feresc de munca incep sa se orienteze spre locurile in care se simt cel mai bine. Acesti oameni cauta acel loc in care rezultatul conteaza, indiferent de marimea companiei. Oamenii competenti nu cauta sa se acopere in mailuri ca, ulterior, sa demonstreze cu ele ca nu ei sunt de vina in momentul in care proiectul va esua.

In final de post nu imi ramane decat sa urez CORPORATIILOR sa faca lucrurile exact asa cum le face acum: sa fie rigizi, sa ingradeasca oamenii cu proceduri ( chiar recomandata ar fi o procedura de ridicat capacul la closet inainte de pipi, si scanarea hartiei igienice folosite pentru a folosi la audit ), sa promoveze non-valoarea, sa neglijeze scopul, sa discute despre nimicuri din ipocrizie in timp ce problemele reale mananca 'organele interne' ca un cancer, etc. Si doresc sa se intample asta pentru ca atunci cand vine vorba de CORPORATII devin cel mai fanatic anarhist.

P.S.: ... si ma seaca ca managerii ar trebui sa fie lideri. Si conceptul de lider nu include doar matematica si calcul tabelar in Excel, nu sunt doar cifre. Cat timp nu dai 2 lei jumate pe factorul social ( ca intr-un final, si RESURSELE tot OAMENI sunt, care la randul lor au si ei nevoi ) ma intreb cat de bolnavi suntem noi. Cat despre cultura si civlizatie nu mai incape nici vorba, nici indoiala...

shamanii moderni...

Preambul

The shaman is a person who is an expert in keeping together the multiple codes through which this complex belief system appears, and has a comprehensive view on it in their mind with certainty of knowledge. The shaman uses (and the audience understands) multiple codes. Shaman express meanings in many ways: verbally, musically, artistically, and in dance.
( sursa: Wikipedia - http://en.wikipedia.org/wiki/Shamanism )

Timpul trece si pe lume exista din ce in ce mai putini shamani capabili sa isi tina in priza auditoriul, sa 'converteasca' si sa se impuna ca lideri maselor.
Si asta se vede cu ochiul liber in zilele de azi pretutindeni. 'Shamanii moderni', identificati in liderii corporatisti, sunt mai fazi decat lumina din baia unui club ieftin, de periferie.
Shamanul modern nu mai este in stare sa tina ACEL discurs, nu mai e capabil sa indoctrineze masele cu propria filozofie/ideologie si, per total, nu mai este ascultat de nimeni. Este un impotent al artei oratorice, al propriei credinte, al maiestriei pe care orice Shaman adevarat care se respecta ar trebui sa o posede.
Nu mai avem discursurile cu tente religioase in urma carora oamenii schimbau tabere, in urma carora oamenii deveneau fanatici luptand intr-un razboi care nici macar nu era al lor.
Shamanii moderni trimit newsletter-e. Impactul acestora fiind echivalentul unei picaturi de transpiratie ce se scurge la subratul ce leaga 'Compania' de oamenii ce zi de zi muncesc pentru ea.
Shamanul modern este incapabil sa atraga atentia. In ciuda posibilitatilor tehnologice moderne, valorile lor se pierd, atat de mult, incat nici ei nu mai cred in ele. Si atunci, cum sa fiu indoctrinat cu o idee in care nu mai crede nimeni ?
Shamanii sunt lideri. Astept cu nerabdare acel om care ma va face sa cred in ceva. Orice. Belief. Believe !
Si gandindu-ma la un 'Mein Kampf', la un 'Cavalerii Teutoni', aceste prezente lejer neglijabile ma fac sa rad isteric. Is that your best, you weak pathetic fool ?
Shamanii erau lideri. Liderul inseamna oameni. Nu le poti vorbi oamenilor cu gandul la bani, la interese ale top managementului, la cifre, la cota, la rapoarte, la excel-uri. Pentru ca te adresezi oamenilor. Adevaratii shamani stiau asta. Shamanii moderni nu.
Conceptul de lider invoca o anumita doza ( deloc neglijabila ) de socialism. Cum poti fi socialist in capitalism ? Este sahul si matul pentru multi... insa nu pentru toti.
Shamanii vor fi lideri. Si asta va face diferenta intre sleahta de fraieri mucosi care au in cap 'scheme', 'template'-uri si 'tehnici' predefinite si cuantificate 'pasate' de marile corporatii si cei ramasi putini care inca se mai pot ridica pe o 'stanca' in fata oamenilor si pot tine ACEL discurs. Discursul acela pe care eu il astept.
Astept. Astept. Mi se pare ca astept degeaba. Poate ar trebui sa il tin eu ?
Shamanii vorbeau din suflet si vorbeau limba oamenilor. Shamanii moderni trimit mailuri in engleza unor romani.
Shamanii mureau pentru ideea lor. Shamanii corporatisti nu sunt in stare nici sa isi ridice singuri capacul la closet si fug speriati plangand cand 'seful mai mare' ridica putin tonul la ei.
Adevaratii shamani nu isi vand niciodata oamenii si nu ii lasa niciodata sa moara. Dar poate deja cer prea mult unor oameni care nu sunt in stare sa se salveze pe ei inainte de toate.
Sper sa ardeti pe rug, vrajitoarelor !

brigada 1 shpritzuri

Asta vine direct din fund, de la taxatoare, pentru brigada 1 shpritzuri...
Cu alte cuvinte, Oblio, tre' sa organizam o sesiune de filozofie la carafa... da un semnal la Elena, Mirona, poate da 'join' si Victor sa stam si noi intr-o searo-noapte la un pahar de idei. Eu pot sa vb cu Stefan et Co. Georgiana oricum vine :D
Si vreau sa fac asta pentru ca ma simt dator fata de Sfantu' Gheorghe, pentru dansul pe Bregovic intr-o perfecta nuditate, pentru aleea 'asfaltata' cu nisip fin, pentru cubism, pentru chelii, pentru noi, pentru ei, pentru toti...
Arunc mesajul - astept raspunsul vostru.

Cu dedicatie, pentru brigada shpritzuri.

despre 'lideri innascuti' si 'fetisurile' lor...

Fiind inscris la un curs de Leadership din cadrul companiei pe care cu mandrie o reprezint, am primit drept material de studiu, pe langa multe caiete, formulare, etc-uri, si o carte. The Wisdom of Teams pe numele ei. Recunosc sincer ca nu am apucat sa o parcurg pe toata, drept fiind si faptul ca de abia am primit-o, insa am apucat sa o rasfoiesc, sa citesc niste fragmente pe care le-am identificat cu ajutorul cuprinsului pentru a-mi satisface o curiozitate puerila. Si recunosc ca am pornit in aceasta 'incursiune in necunoscut' usor sceptic, cu gandul ca este doar un alt material de manipulare si de spalat creierii tipic companiilor multinationale.
Mare surpriza ! Din randurile pe care am reusit sa le citesc, este poate prima carte 'practica'. Am ramas surprins de modul direct, de abordarea cartii, de povestiile prezentate, de altfel reale, despre ce a mers bine si ce nu a mers bine, ce trebuia facut, argumentele si rationamentele expuse intr-un mod ireprosabil.
Practic, din cat am observat, este Biblia conceptului de Echipa. O recomand oricarui om, fie ca e lider de echipa, manager, scrib, zugrav etc. pentru ca va avea cu siguranta multa de invatat.
Pe de alta parte, cu stilul caracteristic si cu schizofrenia mea cu fixatie cu care v-am obisnuit deja as vrea sa citez un pasaj din capitolul Team Leader ( pag.132 ): "Team performance levels, however, ultimately require the TEAM to be decisive, the TEAM to be in control, and the TEAM TO BE THE HERO". TEAM IS THE HERO !!! Genial ! Si da, in echipa nu Calinescu face legea si nici alt individ nu ar trebui sa isi permita sa faca asta. Se pare totusi ca unii ori nu stiu sa citeasca ( ceea ce este foarte grav pentru ca nu stiu cum au trecut de interviu ) ori amesteca din curvasaraia cu care au fost 'binecuvantati' la nastere notiunile si se arunca in vedetisme de 2 lei pentru a-si crea impresia ca sunt bagati in seama de altii mai mari.
Si daca doreste cineva, care s-a simtit jignit de acuzele pe care le-am adus, le aduc si pe care le voi mai aduce ( doar ca sa ma asigur ca oamenii nu cred ca am uitat deja de sifiliticii astia ), sa vorbim despre faptul ca invinuiesc niste pramatii pentru modul total nestimtit si penibil prin care au interactionat cu alti oameni, membrii din ACEEASI ECHIPA, pentru meschinele lor scopuri de a lasa impresia ca sunt 'lideri innascuti' si automat vedetele curului, putem deschide o discutie pe aceasta tema dupa ce se va lectura aceasta carte in prealabil, ca sa avem un suport de discutie comun.
Intre timp, pentru marii lideri innascuti: ciocu' mic si joc de glezne !


P.S.: ... si am avut dreptate din nou, confirmat negru pe alb, chiar daca eu nu sunt un 'lider innascut' ca altii si bajbai si eu sa vad cum sta treaba... lucru cu care deja m-am obisnuit
P.S.2: si stiu ca suna socialist, dar echipa implica o doza mare de doctrina socialista pentru ca 'focus-ul' unei echipe este omul si relatiile dintre ei.
P.S.3: Si Da ! O sa mai arunc cu cacat in toate javrele de speta asta pana ori se sinucid ei de buna voie cu capul in cuptorul cu microunde, ori o sa fie executati in piata publica... pentru ca trufia si incompetenta lor genereaza probleme pentru altii delegati sa stearga cacatul care il lasa ei in urma cu aere cu atitudini de prima dona si muci in par.

... cand lucrurile se schimba...

Ieri am avut o discutie cu o prietena, lejer trista ( prietena, nu discutia ), referitoare la schimbari. La schimbari, in general, fie ca este vorba de schimbarea locuintei, schimbarea sosetelor, schimbarea locului de munca, schimbarea fizionomiei, schimbarea la fata etc.
Cum percepem schimbarea sau mai degraba cate etape trebuie sa parcurgem de la starea 0 la starea 1, cum ne simtim in fiecare din aceasta etapa.
Chiar daca schimbarea este perceputa inspre bine sau inspre rau, traiesti acea senzatie foarte asemanatoare primei intalniri: fluturasii, urmati indeaproape de vise si echidistant de frica stangace de necunoscut. Ne place sa visam, iubim starea asta.
Emotii, presupuneri, ganduri, idei, ezitare, foame de nou, sperante, ambitie, demnitate, frica, curaj. Iubim avalansa asta de trairi care ne ofera acea incertitudine care, paradoxal, ne da viata, forta. Sunt putine momente intense care te fac sa simti ca traiesti, ca renasti.
Cam din aceleasi motive pentru care nu iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca o iubesti si pentru ca oamenii te iubesc pentru ceea ce ai si nu te urasc pentru ceea ce iti lipseste, pentru ca vrei sa schimbi tot, pentru ca esti in schimbare si pentru ca visezi.
Momentul schimbarii este momentul in care te uiti in urma cu gandul la ce va urma. Si eu personal iubesc acest lucru.
Pentru tot ce a fost si pentru tot ce va urma, ma bucur de clipa pe care o traiesc acum.

This is life !



P.S.: scuze pt prima incercare a videoclipului... cand am postat mergea... oricum acum merge ca am schimbat 'sursa' ;)
P.S.2: ... si asta e pentru cine se stie: astept sa stam mai multi filozofi la un shpritz de discutie ;)

daca nu iti place realitatea schimb-o

In anul 4800, romanii se vor scuza pentru starea mizerabila in care se vor afla, foarte asemanatoare anilor 2000, pentru cei 45 de ani de asuprire comunista in perioada 1945 - 1990. Si nici atunci romanii nu vor vedea adevaratele probleme, asa cum nu o fac nici acum.
Task-ul principal al romanilor este 'gasitul-de-scuze'. Si ne mandrim cu milioane de campioni in acest domeniu. Daca pierdem un meci - ne-a furat arbitrajul sau a plouat prea tare; daca nu iese ce avem de facut - nu e timp sau ce trebuie facut e prost; daca nu putem atunci de vina e altcineva.
La fel de bine, Romania o duce prost din cauza Rusiei. Si a Germaniei - fir'ar mama lor a dracu' de nemti ce ne-au nenorocit pe noi in al 2-lea razboi mondial. De asta nu o ducem bine. Si au fost n generatii care i-au asteptat pe americani sa ne 'salveze'. Si, intr-un final, ei au venit. Si ? Si... nimic.
Romanii asteapta miracole dintr-o directie gresita.
Din pacate, vestea proasta este ca Romania nu o duce greu din cauza Rusiei, ci din cauza comportamentului de curva lenesa pe care a adoptat-o inca din cele mai vechi timpuri. Germania si Japonia au pierdut cel de-al doilea razboi mondial. Noi l-am castigat. Oricine s-a nascut dupa anul 1995 si se uita la aceste 3 tari ar spune ca a fost chiar invers. Pentru ca nici un om care are pretentia unei inteligente de nivel decent nu va putea intelege cum un invingator este atat de invins si un invins atat de invingator.
Poate ar fi momentul sa incepem sa nu ne mai fie lene. Si poate ar fi de apreciat sa ne civilizam.
Acum ceva vreme am vorbit cu un tanar hip-hop-er, foarte revoltat de felul lui, care 'lupta impotriva sistemului'. Nimic mai frumos. Toata lumea lupta impotriva sistemului. Ce stereoptip original. 'Ce faci ?', 'Lupt impotriva sistemului !'. Poate pitipoancele de 7 ani suspina si lacrimeaza in fata unui mascul feroce atat de hotarat si de 'cool'. Insa eu nu am 7 ani, si, mai mult, nu prea am cum sa fiu nici pitipoanca. Si atunci, am intrat in joc: 'SUPER !!! Hai sa il schimbam !!! Noi doi... incepem acum !!! Si cum ai vrea sa il facem ? Pe sistemul asta ?'. Raspunsul a venit intr-un lant lung de priviri confuze, intejectii fara sens si o stupoare pe care o are omul cand realizeaza ca de fapt e pe langa subiect. Si nu: el nu lupta impotriva sistemului. Aceasta lupta era o scuza. O perdea mult prea subtire in fata unor frustrari mult prea mari. Un pretext. Poate chiar un teribilism.
Daca nu iti place realitatea SCHIMB-O !
Fapte, nu vorbe... ca din vorbe suntem multi curajosi...

10 motive pentru care biserica ma face sa fiu neprietenos

Din ciclul 'Ce mi-as da un cap in gura', confundat adesea involuntar cu rubrica '10 sfaturi rationale sa daramam lucrurile irationale adanc infipte in constiinta colectiva', revin cu topic-ul din post-ul anterior, intr-o alta maniera, ca sa nu credeti ca sunt deprimat, ca sunt la un pas sa sar in gol de la balconul proprietate personala situat la etajul 1 sau alte chestiuni dintr-acestea.

In cele ce urmeaza va voi scrie doar 10 din nenumaratele motive pentru care Biserica ma face sa fiu neprietenos:

1. Pentru ca biserica este o industrie ce foloseste ca 'materie prima' acel concept spiritual pe care oricine ar trebui sa fie liber sa il foloseasca free-of-charge si pe care mai sus numita institutie il comercializeaza, obtinand un profit urias, bazandu-se pe o minciuna a caror temelii a fost pusa acum 2000 de ani ( cu toate ca eu, personal, traiesc cu impresia ca geneza acestei 'intreprinderi' este mult mai recenta, insa cateva 'capete luminate' au reusit sa creeze 'autencitatea' unui basm frumos plin de ganduri bune, fara nici un fel de practica in realitatea in care traim )

2. Pentru ca oamenii au nevoie sa creada in ceva, si mi se pare o jignire la adresa maselor sa le impui un 'numitor comun' la care sa se inchine. Si asta pentru ca 99% din cei ademeniti sunt incapabili sa isi stimuleze imaginatia si gandirea pentru a-si identifica 'Dumnezeul' lor propriu si personal ( instinctul de turma sa traiasca !!!... caci prost nu este cel care sfideaza, ci cel ce se lasa sfidat ). Ca un efect imediat si extrem de periculos este aparitia riscului isteriilor colective ( vezi punctul 3 )

3. Pentru ca Inchiztia mi se pare cel mai bun exemplu cum prin acest tool ( 'religia' ) poti manipula o multime de oameni sa omoare alti oameni in numele lui Iisus, pentru ca si Iisus la randul lui a fost un model al razboinicului innascut si nemilos ( si se pare, totusi, ca prostia chiar nu are limite ).

4. Pentru ramasitele absolut primitive si absolut de prost gust pe care biserica le cere cu diverse ocazii. Cel mai penibil ritual este pe departe tabloul total idiot al proaspetilor casatoriti ce poarta coroane pe cap care se iau de mana cu nasii si incep sa alerge ca la hora in jurul mesei 'sfintite' la cununia religioasa ( prosti nu sunt cei care cer, ci aia care dau )

5. Pentru ca mai sunt babe si mosi care isi rup coloana vertebrala la matanii si la 100-de-metrii-pupat-icoane, cand este evident ca misiunea bisericii este pe sfarsite. News-flash pentru toti impotentii in ale gandirii: cam toate atributiile bisericii de odinoara au fost preluate de autoritatiile imputernicite ale statului ( vezi: Politia, Judecatoria, Parchetul, Fiscul s.a.m.d ), drept urmare biserica, da, ati ghicit, a cam ramas fara obiect de activitate. Dar sunt complet linistit cat timp stiu ca sunt o gramada de idioti care finanteaza o institutie care nu mai face nimic concret - si cu atat mai putin dpdv spiritual.

6. Pentru ca 'D-zeu m-a creat dupa forma si asemanarea Sa' si, totodata, 'D-zeu imi interzice sa imi arunc samanta aiurea' ( adica sa fac curvasaraie ca Banel in cantonamente ). Tot el m-a creat cu aceste instincte primare care ma aduc la o stare total irationala cand vad o suedeza goala care ma ispiteste. Si atunci, cum sa nu te simti ca un prajitor de paine caruia ii este interzis sa prajeasca paine ?!

7. Pentru ca biserica - institutia - m-ar vrea tot timpul in biserica - cladirea - in genunchi, cu frica lu' D-zeu, cu ochii inlacrimati si umili indreptati in sus spre cupola impodobita in mod total ciobanesc cu un vitraliu de tot cacatul, in timp ce ei sa se poata servi linistiti din portofelul meu prin intermediul indemnizatilor de 'bun crestin ce sunt' si prin vanzarea miilor de item-uri pe care le produc ( de la arhi-cunoscutele lumanari pana la T-Shirt-urile Made in China cu mesajul 'Jesus says: Ain't for the money' la 35 RON bucata ).

8. Pentru ca biserica a creat un sistem extrem de rigid in comparatie cu alte civilizatii ale caror religii sunt dinamice si mereu de actualitate. La acest punct, vezi Buddhismul, care este printre putinele relgii care nu iti baga pe gat vesnicul 'crede si nu cerceta !', ba mai mult, nu iti da raspunsuri mura in gura la intrebarile pe care le pui. Si asta pentru ca 'pionierii' acestei religii au ajuns la concluzia, total inspirata dupa parerea mea, ca nu exista un singur raspuns adevarat la o singura intrebare, ci sunt mult mai multe. De aceea, Buddhismul te ajuta sa gasesti raspunsul care ti se potriveste cel mai bine punand intrebarea care trebuie. Cu alte cuvinte, te invata SA GANDESTI !!! NU SA PUPI ICOANE CA O MEDUZA CE ESTI TU, MEDUZO !!... si asta ar fi doar un motiv in acest sens...

9. Pentru ca, sa dea dracu'-n ei, eu nu mai stiu ce am facut acum 3 ani, si ei stiu cu precizia unui ceas elvetian, pe ce ruta a mers Iisus sa cumpere 2 paini, 2 PET-uri de bere de 2L si 7 tigari la bucata in anul 2 i.e.n ( ceea ce mi se pare absolut fascinant - tragedia consta in faptul ca unii oameni chiar cred chestiile astea )

si

10. Pentru ca Dumnezeu si biserica sunt 2 chestii total diferite, care din punctul meu de vedere nu ar trebui amestecate; nici macar folosite in aceeasi propozitie.

AMIN !!

... pentru ca traim niste zile in care pamantul nu mai este No Man's Land... ci pentru ca traim in Land of Confusion... maestre, de sus, din fa major... si luati aminte la versuri ( link catre versuri )



... si daca v-am suparat cu cele de mai sus, c'est la vie... Le Roi est mort. Vive le Roi !

P.S.: Pentru carcotasii dintre voi: am scris 'biserica' cu 'b' mic absolut voluntar pentru ca nu consider ca merita efortul sa tin apasat Shift cand apas pe aceasta prima litera. Si in al doilea rand nu consider ca merita sa fie luata chiar atat de tare in serios...

Lasati-mi Dumnezeul departe de biblia voastra...

Dumnezeul meu s-a nascut cu mine. Creste cu mine, evolueaza odata cu mine si va muri cu mine.
Dumnezeul meu nu se hraneste cu matanii, cu lumanari in numar par aprinse la morti si impar la vii si, in nici un caz, Dumnezeul meu nu intinde urechea la slujbe de prea-marire cantate de 'persoane alese de o inalta moralitate' si la slujbe conduse de adevarate figuri marcante ce prezinta o etica si o conduita ireprosabila.
Dumnezeul meu nu imi cere sa imi fie frica de el si nu cere sa ma inchin de trei ori intr-o 'casa' mare, aurie, cu ornamente kitch-oase, personaje de basme, cruci si alte simboluri.
Si asta pentru ca Dumnezeul meu e mult prea ocupat sa aiba grija de mine.
Am observat ca Dumnezeul meu nu este absurd cu mine. Din contra. Intotdeauna m-a pus sa gandesc si nu prea m-a incurajat sa iau lucrurile asa cum sunt fara sa gasesc rationamentul din spatele acelui lucru. Nu prea ii plac legile gravate pe o bucata de marmura care inspira un iz de minima credibilitate.
As putea spune ca eu cu Dumnezeul meu avem o relatie care mie, cel putin, imi face o placere deosebita.
Locul preferat al Dumnezeului meu este in propriul meu cap. Acolo se simte El cel mai bine. De acolo ma asculta, ma intelege, ma ajuta. Mai aproape decat e acum nu are cum sa fie nimeni, niciodata. Si asta ma face un om norocos.
Dumnezeul meu nu e de acord cu oamenii, oameni ca si mine, care au creat un alt Dumnezeu pe care l-au impus altor oameni, oameni ca si mine. Nu e de acord deloc ca in numele Lui, alti oameni, oameni ca si mine, sa indoctrineze alti oameni, iarasi oameni ca si mine.
Ah, si am uitat sa va spun: si Diavolul, Demonul Suprem, e la fel de aproape de mine ca si Dumnezeul meu. Deseori, cei doi ma surprind. Uneori placut, alteori mai putin placut.
Evoluam impreuna. Suntem 3 in corpul unui singur om. Si avem destul loc toti 3 fara sa ne calcam pe bataturi.
Si e oarecum logic... pentru ca Dumnezeul meu sunt eu... 'si mi-e greu... caci al tau trebuie sa fiu tot eu'.

Pentru mine e miercuri foarte dimineata acum, pentru voi cand presupun ca veti citi asta va fi doar miercuri dimineata ( nu foarte dimineata )... drept urmare: 'Neatza, Brigada 1 Tarncoape !! Va stiti voi ;)



P.S.: Chiar daca acest post e mai emo/sinucigas, don't worry, sunt chiar ok :D ... trebuia sa o fac si pe asta... mai am si momente din astea in care am si alt stil decat caterinca cu care deja v-am obisnuit... Cheers ! ;)

P.S.2: Igor, stiu ca nu e chiar house dedicatia de azi asa cum iti place tie, dar promit sa ma revansez cat de curand. Spor !

cu ganduri bune si mainile curate...

Si uite asa am de gand eu ca la sfarsit de saptamana sa ma dezbrac de hainele alea bune de oras, de scuipat seminte pe covor si de alte apucaturi sub-urbane si sa iesim si noi in lume. In cu totul alta lume decat Mall-urile, non-stop-urile de cartier, benzinariile si hypremarket-urile cu care ne-am obisnuit zi de zi mai rau decat cainele lu' Pavlov cu celebrul sau bec. Si uite cu astfel de ganduri incep eu saptamana asta.
Vorba lu' Igor, o saptamana splendida tuturor !... ca doar uratul e gratis.



P.S.: Felicitari, Georgiana !!! Astept vinurile :D
P.S.2: Saru-mana, Crocodili !!! Asteapta vinurile :))
P.S.3: In Transfagarasan avem de gand sa o taiem in week-end-ul asta, BAAH !! :D

cand ne luam prea tare in serios...

Cand ne luam prea tare in serios se intampla lucruri rele, si 'ghinili nu mai invinge'
Cand ne luam prea tare in serios avem senzatia ca suntem cei mai buni, cei mai destepti, cei mai frumosi, cei mai politicieni, cei mai cinstiti, cei mai gigolo, cele mai dive, etc... Uneori prea frumosi, prea buni, prea destepti, prea politicieni, prea cinstiti pt o lume atat de rea, proasta, urata, anormala... Ajungem atat de frumosi si de destepti incat uratii si prostii incep sa ne urasca, si asta, negresit, o simtim la orice pas, in orice dialog, in orice idee, in tot...
Ca si schizofrenia cu fixatie, luatul prea tare in serios este o boala, boala care, paradoxal, il face pe cel care sufera de aceasta sa fie un om extrem de fericit si, bineinteles, predispus succesului...
Cand te iei prea tare in serios ai mereu dreptate. E si normal... esti dicator in propria ta lume si nu numai... de ce n-ar fi asa ?!
Cel care se ia in serios se considera un om special... Si, just, are si de ce.
Cand te iei prea tare in serios si, evident, joci rolul lichidului de frana in orice activitate pe care o prestezi, trebuie sa te afirmi... trebuie sa arati lumii ca, intr-adevar, esti special... tu deja stii asta, dar ignorantii astia nenorociti inca nu... Insa cum ?
Nimic mai simplu: te feresti cu orice pret sa demonstrezi ca exista melci cu mai mult potential decat tine. Spune prostii si crede in ele, mergi cu ele pana in Tenebre, tur-retur, si daca e nevoie impinge-i pe scari pe cei care te contrazic. Pentru ca violenta si agresivitatea fac diferenta intre invingatori si invinsi... De cate ori au facut profesorii cate o mineriada ? Totodata, animale ne-am nascut, animale suntem, animale vom muri...
Daca te tine, abstractizeaza... Cu cat spui lucruri mai putin concrete si mai interpretabile, cu atat riscul ca cineva sa te trimita in locatia 0 de prost ce esti scade. Abstractizarea este metoda prin care ne demonstrezi ca esti incapabil sa spui ceva concret, real si totodata adevarat. Spre exemplu, cand, constransi fiind de 3 dimensiuni ( ca pe a 4-a oricum nu reusim sa o percepem de muritori innascuti ce suntem ) iti bazezi teoria ta despre molustele martiene de pe Saturn cu fata de tigru si coada de ornitorinc pe cea de a 6-a, a 7-a si, de ce nu, pe a 8-a si a 9-a dimensiune. Nimeni nu le vede, dar... abstractizand facem minuni. Rasucim toate sistemele de valori, toate teoriile si toate perceptiile, luam 2 litri de benzina si le dam foc la toate.
Peste toate acestea, e trendy sa 'iti tragi' un aer boem, un fular aruncat 'neglije' pe dupa gat, nebarbierit stil 'savaj', un pulover sau pardesiu ( la alegere ) pastelat si o foaie cu propriile versuri - creatie personala - in mana stanga... mana dreapta trebuie sa o ai intotdeauna libera ca sa te poti sterge la gura cand da ipocrizia pe afara. Si nu uita sa sustii cauza ce are ca scop salvarea balenelor galbene de pe conducta de apa calda care leage Pantelimonul de prima dugheana de hot-dog din Manhattan.
In fond, daca societatea in care traim promoveaza non-valorile si oricine poate ajunge sef de trib, de ce nu ne-am lua in serios ? Poate ar trebui sa o facem chiar mai des si chiar mai mult decat o facem acum.
Hai sa ne luam cu totii mai tare in serios si asa vom reusi sa ne atingem micile, superficialele si meschinele noastre scopuri. Si DA !! Am reusit !! Am reusit... am invins...
Ce conteaza ca suntem niste idioti daca suntem fericiti ? Pentru tine conteaza ?! Atunci cine te pune sa ma iei in serios ?!

P.S.: Si DA ! Si Patapievici se ia prea tare in serios !!! :))

'Fabula' lu' Diaconescu

Daca am putea face un efort imens de imaginatie, sa ne stopam impulsul care pe de o parte ne revolta, pe de o parte ne scarbeste, am putea sa privim 'la rece' fenomenul social numit pe scurt OTV.
Ca sunt multi prosti in Romania, asta este mai mult decat evident, insa scopul real al lui Dan Diaconescu este sa ne arate exact care este ordinul de marime al prostiei extreme in aceasta tara sublima si minunata.
Metodele de identificat prostii sunt relativ simple:
1. Spui o chestie desteapta si vezi care are privirea confuza
sau
2. Spui o prostie si vezi cine aplauda vehement si da din cap afirmativ.
Cum lucrurile destepte se aud din ce in ce mai rar ( plus ca mai sunt si prosti care se iau in serios si mimeaza excelent 'intelesul' ceea ce inseamna ca metoda prezinta o marja de eroare destul de mare ), varianta mai comoda ramane a doua.
Si intr-un fel, este exact ce se intampla si in acest caz.
Sa analizam:
1. 'Spui o prostie...' - sper ( si vreau sa cred ) ca oricine citeste aceste randuri este ferm convins ca nivelul si calitatea 'materialelor' SENZATIONALE sunt vecine cu pamantul. Practic, este penibil de cat de jos poate fi continutul dintre pauzele publicitare pe acest post. Deci din acest punct de vedere filtrarea este extrem de precisa. Toleranta acestui filtru nu lasa loc de nici o interpretare, in sensul in care nici un om cu o decenta in gandire nu va rezista mai mult de 5 minute in fata unui televizor deschis pe OTV.
2. '...cine aplauda vehement si da din cap afirmativ' - adica cine se uita ( cine trece de filtrul instalat la punctul 1 mai sus ) este clar extrem de prost.
Si totusi ca sunt multi prosti in tara asta stiam, dar parca impactul tragediei este imens in momentul in care ni se arata clar, pe cifre, care este ordinul de marime al prostiei. Este absolut ingrijorator. Si chiar daca audienta este de 2%, trebuie tinut cont de numarul de posturi disponibile ( printre care si cele de sport, desene animate etc. ), pentru ca este deosebit de important in sensul in care multe canale sunt 'neutre' - nu poti judeca omul daca se uita numai la meciuri de fotbal sau poti dar e o discutie lunga.
'Elodia' este un deja un brand de care orice roman, cu voia sau fara voia lui, a auzit. Brand awarness exceptional.
Dan Diaconescu ne arata cat inseamna 'majoritatea' si cat de prosti sunt.
Si analizand acest rezultat, ce dracu ne mai mira ca romanii sunt intr-o continua cautare de scandal, de senzational, de grotesc. Pentru romani, aceste elemente sunt un adevarat combustibil, romanii traiesc din asta.
Nu m-ar mira ca in urma unui sondaj la un fastuos eveniment electoral, un 'sondat' sa afirme: "eu l-am votat pe xxx pentru ca scuipa pe jos in casa... e un om adevarat, se vede ca e sincer, dintr-o bucata... si sa vedeti cum injura... valeu... pe mine unul m-a luat... merita sa fie sefu' meu ala mare".
Ca o extra-rugaminte la final: Domnule Diaconescu, daca tot i-ati strans pe toti, nu puteti sa le dati si foc ? Multumim anticipat.

10 motive fundamentale

Din ciclul 'E asfaltul cat bordura si maslina cat e gura', am decis sa gandesc pozitiv si sa enumar cele 10 motive fundamentale pentru care imi place in Romania.

Drept urmare, care sunt motivele ?

1. Pentru ca imi plac lucrurile certe. Si este o certitudine ca tendinta aici este din rau in mai rau, in mai rau, etc.

2. Pentru ca avem manele si pentru ca avem dreptul sa votam. Si deseori nu prea e nici o diferenta intre cele doua.

3. Pentru ca pana si prostul manaca aici o paine. Si acum inteleg ce e cu atatea fabrici de paine super-profitabile pe aici.

4. Pentru ca cel mai bine in Romania se traieste in regiunea Australiei.

5. Pentru ca, dpdv istoric, am fost niste eroi si, dpdv practic, ni s-a demonstrat ca si eroii pot ajunge c*rve... deci nu exista discriminari.

6. Pentru ca nu avem, dar nu facem si doar vrem si cand vrem, vrem si nu putem, si atunci cu siguranta ne fura arbitrajul.

7. Pentru ca totul e un mare circ, si mie imi place circul.

8. Pentru ca iti poti exprima liber ideile cu care ai fost indoctrinat.

9. Pentru ca suntem o natie vesela plina de oameni tristi, in care in orice moment te poti simti gratuit ca un emigrant roman in Romania.

10. Pentru ca oricine va citi chestia asta, are dreptate !

Cam astea ar fi cele 10 motive.
Si orice parere ai avea tu, eu stiu ca tot eu am dreptate si asa e, cum zic eu.